Franța ar putea încerca să integreze Italia în programul MGCS, potrivit site-ului latribune.fr. Pentru Paris, această decizie pare menită să salveze programul franco-german, astăzi amenințat din toate părțile, în special de o industrie germană care reînvie succesele de odinioară pe piața de export.
Începutul anului școlar 2023 va fi cel puțin plin de evenimente pentru producătorii din baza industrială și tehnologică de apărare franceză. În timp ce Legea Programării Militare 2024-2030 a fost votată de Parlament chiar înainte de pauza de vară, va fi necesar, de fapt, ca Ministerul Forțelor Armate să înceapă negocieri pentru a da substanță ambițiilor dezvoltate de acesta, care preconizează o creștere. în bugetul Forțelor Armate de aproape 30% în următorii șapte ani.
Sistemul principal de luptă la sol franco-german, sau MGCS, care trebuie să proiecteze viitorul înlocuitor pentru tancul Leclerc și tancul Leopard 2 până în 2035 sau 2040, este una dintre aceste probleme fierbinți pe care Sébastien Lecornu și echipele sale vor trebui să le abordeze urgent în săptămânile următoare.
De fapt, sub tensiune și în oprire tehnică timp de câteva luni, acest program nu a putut fi deblocat de întâlnirea dintre ministrul francez al Forțelor Armate și omologul său german, Boris Pistorius, din iulie.
Mai grav, tensiunile dintre Franța și Germania în acest domeniu au crescut în timpul verii, în timp ce Parisul, pentru ocazie aliat cu Roma, s-a opus Berlinului în privința unui studiu european numit FMBT, care se ocupă tocmai de tancul viitorului în Europa.
În acest context site-ul latribune.fr tocmai a publicat câteva informații foarte surprinzătoare. Franța a decis, potrivit acestui site, să susțină integrarea Italiei în programul MGCS, pentru a reechilibra echilibrul intern de putere, cu obiectivul declarat de a o salva în fața tensiunilor care o handicapează.
În multe aspecte, acest anunț viitor ar fi opusul pozițiilor franceze exprimate până acum. Pentru a-i înțelege dedesubturile, este deci potrivit să ne întoarcem la Geneza acestui program și la aceste evoluții succesive.
Luna de miere a programelor de apărare franco-germane a fost scurtă
În vara anului 2017, programul MGCS și, odată cu acesta, alte câteva programe de apărare din cooperarea bilaterală franco-germană, și-au luat forma actuală, deși originile sale datează cu câțiva ani mai devreme. În acel moment, stelele și chiar galaxiile păreau perfect aliniate pentru asta.
O convergență istorică a ambițiilor franco-germane în 2017
În Franța, noul președinte francez, Emmanuel Macron, a fost mai proactiv decât predecesorii săi în ceea ce privește efortul de apărare națională și reconstrucția armatelor, fiind totodată un fervent adept al programelor europene în acest domeniu.
Peste Rin, relațiile dintre Berlin și Washington, și mai ales dintre președintele Trump și cancelarul Angela Merkel, s-au deteriorat în mod deosebit. De fapt, autoritățile germane au fost, în 2017, mult mai deschise decât fuseseră anterior față de eventualele programe de apărare cooperante.
Ba mai mult, cancelarul a fost sensibil la ambițiile noului președinte francez, în jurul proiectului de Apărare Europeană și a autonomiei strategice europene.
De altfel, în toamna anului 2017, Parisul și Berlinul au anunțat o vastă și ambițioasă inițiativă comună de a da substanță acestei Europe a Apărării, prin mai multe programe industriale de apărare franco-germane: FCAS care va înlocui Rafale și Eurofighter-ul Typhoon, CIFS în domeniul artileriei, MAWS în cel al patrulei maritime sau chiar Tigrul III să modernizeze flota de elicoptere de luptă a celor două armate.
Din 2019 apar divergențe
Repede însă, între Paris și Berlin au apărut diferențe, atât în domeniul industrial, cât și în cel tehnologic, cât și în ceea ce privește poziționarea politică și traiectoria urmată de cele două cancelarii, exacerbate, este adevărat, de încălzirea relațiilor bilaterale dintre Washington și Berlin.odată cu alegerea lui Joe Biden la Casa Albă.
Successiv, Berlinul s-a retras, într-un mod mai mult sau mai puţin direct, programe Tigrul III, CIFS et MAWS. Programul FCAS, la rândul său, a făcut obiectul unor negocieri intense între Airbus DS și Dassault Aviation, privind partajarea industrială și managementul primului pilon al programului, proiectarea aeronavei de luptă NGF în sine, aducându-l în pragul imploziei.
Trebuia intervenția fermă a celor trei miniștri ai apărării francez, german și spaniol, pentru a aduce producătorii de aeronave înapoi la masa negocierilor și pentru a ajunge la un acord care să permită ca proiectarea unui demonstrator să înceapă până în 2029.
Cât despre celălalt supraviețuitor al ambiției franco-germane din 2017, programul MGCS, acesta se află și el de câțiva ani într-o situație dificilă, fără ca miniștrii de supraveghere să fi permis, până în prezent, să iasă din cota în care se află.
Programul MGCS și participarea Nexter sub amenințare
Totuși, inițial, programul MGCS, care urma să permită înlocuirea tancurilor franceze Leclerc și Leopard 2 inițiative germane cu termen limită de 2035, păreau mult mai solide ca ambiție și traiectorie decât celelalte inițiative franco-germane.
75% din acest articol rămâne de citit,
Aboneaza-te pentru a-l accesa!
Les Abonamente clasice oferi acces la
articole în versiunea lor completă, Și fără publicitate,
de la 6,90€.
Abonează-te la știri
Înregistrează-te pentru Buletin informativ Meta-Defense a primi pe
ultimele articole de modă zilnic sau săptămânal
[…] Franța ar putea încerca să integreze Italia în programul MGCS, potrivit site-ului latribune.fr. Pentru Paris, această decizie pare menită să salveze programul […]