De la intervenția militară din 2008 în Georgia, puterea militară convențională rusă a fost un instrument puternic în slujba Kremlinului, atât pentru a-și intimida vecinii, cât și pentru a readuce Rusia în prim-planul scenei geopolitice internaționale. Succesele înregistrate în Crimeea și apoi în Siria au creat o aură de putere care a permis Moscovei să se impună în mai multe rânduri în Europa dar și în Africa. Aceeași putere convențională, susținută de imensa forță de descurajare a arsenalului nuclear rusesc, explică în mare măsură atitudinea uneori timoroasă a occidentalilor în sprijinul Ucrainei în primele săptămâni de conflict, când foarte puțini credeau că...
Citește articolulÎși va pierde Rusia armata în Ucraina?
