Cu ocazia saluturilor prezidențiale adresate armatelor de la sfârșitul lunii ianuarie, președintele Emmanuel Macron conturase liniile principale ale viitoarei Legi de programare militară 2024-2030 în curs de pregătire. Astfel, bugetul alocat Forțelor Armate în această perioadă ar trebui să ajungă la 400 de miliarde de euro, plus 13 miliarde de euro venituri excepționale, în timp ce anumite programe, printre care foarte emblematicul Portavion Noua Generație, sau PANG, au fost confirmate de Președinte. Cu toate acestea, de la acest anunț, au fost emise semnale contradictorii de către Ministerul Forțelor Armate, Statul Major precum și cabinetul premierului, Elisabeth Borne. În ceea ce privește Statul Major și Ministerul Forțelor Armate, acestea au fost foarte active în reeșalonarea programelor industriale cu scopul de a satisface o nouă constrângere bugetară impusă de șeful Guvernului.
Până acum, s-a menționat adesea ipoteza unei progresii lineare a efortului de apărare, de ordinul a 4 miliarde de euro pe an. Această abordare ar fi permis o creștere controlată a cheltuielilor, dar și finanțarea unei realizări de putere a industriei franceze de apărare, fără a provoca șocuri sau variații prea mari care să fie la fel de nocive pentru producători ca și pentru armată. Dar se pare că în fața dificultăților bugetare și economice legate de contextul internațional, și în special a efectelor destabilizatoare ale inflației asupra cheltuielilor publice, premierul francez a impus ca majorarea bugetară a bugetului Forțelor Armate să fie limitată din 2024 la 2027 la 3 miliarde de euro, la fel cu cea experimentată de armate în 2023. Aceasta este, de fapt, o replică a ceea ce s-a făcut în jurul LPM 2019-2025, care prevedea o creștere de 1,7 miliarde de euro pe an de bugetul armatei pe perioada 2019-2022, apoi 3 miliarde de euro pe an din 2023 până în 2025. Evident, data pivot din 2022 nu a fost aleasă întâmplător, întrucât era a sfârșitului mandatului de cinci ani al președintelui Macron, care a făcut mulți comentatori se tem, inclusiv în cadrul Statului Major, că precedentul LPM nu va fi niciodată executat în totalitate.
Până la urmă, nu se va întâmpla nimic, deoarece chiar și atunci când următorul LPM va începe în 2024, va perpetua evident creșterea de 3 miliarde de euro pe an prognozată de cea precedentă. Cu toate acestea, de atunci, contextul internațional a evoluat considerabil, la fel ca și realitatea amenințării militare. Mai presus de toate, totul ne face acum să credem că următorul LPM va fi construit pe modelul exact al celui precedent, și anume o creștere de 3 miliarde de euro pe an în perioada care acoperă actuala perioadă de cinci ani 2024-2027, apoi de 6 miliarde de euro pe an pentru cei 3 ani de după, din 2028 până în 2030, marcând cu sigiliul incertitudinii executarea integrală și integrală a acesteia, deși se dovedește a fi absolut esențială pentru, dacă nu pentru a evita, în orice caz amânarea riscului. de declasare a Franței din punct de vedere al apărării. Evident, noul acord bugetar impus de Matignon presupune o redistribuire a resurselor în cadrul programelor. Și în acest domeniu, Marina, prezentată recent ca fiind favorizată în mare măsură de Arbitrajele Ministerului Forțelor Armate pentru viitoarea LPM, pare a fi destinată să joace rolul unei variabile de ajustare, prin pierderea sau reportarea mai mult decât LPM. , 1 din cele 4 nave de aprovizionare ale Forței, 3 din cele 6 nave mari de război miniere, 3 din cele 10 ambarcațiuni de patrulare oceanică și prin amânarea lansării programului PANG cu 2 ani.
Restul acestui articol este doar pentru abonați -
Articolele cu acces complet sunt disponibile în „ Articole gratuite„. Articolele Flash sunt accesibile în versiunea completă timp de 48 de ore. Abonații au acces la articolele complete de analize, știri și sinteză. Articolele din Arhive (mai mult de 2 ani) sunt rezervate abonaților Premium.
Toate abonamentele nu sunt obligatorii.
