Printre profundele tulburări geopolitice cauzate de ofensiva rusă în Ucraina, anunțul făcut duminică, 27 februarie, de cancelarul german Olaf Scholz către Bundestag cu privire la creșterea masivă a efortului german de apărare, este, fără îndoială, cel care va avea cele mai multe consecințe în Europa pe termen mediu și lung. Rupând cu 30 de ani de subinvestiții cronice din partea Bundeswehr, care l-au determinat pe șeful Statului Major german să avertizeze public Berlinul asupra capacităților operaționale deteriorate ale armatelor sale din prima zi a conflictului din Ucraina, Berlinul a anunțat un plan menit să modernizeze armatele germane. pe termen scurt, cu un pachet imediat de 100 de miliarde de euro, susținut de creșterea efortului de apărare în sine „de peste 2%”, adică peste 70 de miliarde de euro în 2021, față de o cifră bugetară actuală de 53 de miliarde de euro în prezent, o creștere de peste 40%.
Acest anunț a dus deja la reacții semnificative în Europa, mai multe țări precum Țările de Jos și Finlanda și-au anunțat de atunci intenția de a-și spori semnificativ efortul de apărare și este probabil ca, pe termen relativ scurt, toate țările europene, inclusiv cele mai reticenți precum Belgia, vor fi realizat și un efort de apărare egal sau mai mare de 2% din propriul PIB, obiectivul urmărit de NATO încă din 2014. Franța, la rândul ei, a atins deja pragul de 2% anul acesta, cu o apărare. buget de 48 de miliarde de euro, din care 42 de miliarde de euro sunt alocate forțelor armate (restul fiind preluat în principal din plata pensiilor și pensiilor militare). Ar trebui deci să ne așteptăm ca, cu PIB-ul său mult mai mare decât cel al Franței, Germania se va remarca în Europa în ceea ce privește capacitățile militare? Este foarte putin probabil...
Într-adevăr, de la începutul reînarmarii Germaniei Federale în 1954 și integrarea acesteia în NATO, Parisul și Bonn, apoi Berlinul, au avut întotdeauna grijă să mențină echilibrul cheltuielilor de apărare, pentru a nu scoate la iveală anumite rivalități continentale. În anii 60, când Franța a părăsit comanda integrată a NATO și și-a dezvoltat propria descurajare nucleară, acest echilibru a fost menținut, cei doi împărțind puterea militară în Europa, cu descurajarea Franței și proiecția forței, puterea terestră și aeriană către Germania. Și, de fapt, pe întreaga perioadă a sfârșitului Războiului Rece, dacă cele două bugete de apărare au rămas echilibrate, armatele germane aveau mult mai multe tancuri și avioane de luptă decât Franța, în timp ce armatele franceze puneau în aplicare o descurajare mai mult decât semnificativă, și forțe de asalt și proiecție a forțelor mult mai mari, inclusiv două portavioane.
De altfel, când Olaf Scholz a anunțat noul efort german de apărare pe 27 februarie, nu există nicio îndoială că acesta din urmă a convenit anterior tocmai cu partenerii săi americani, britanici, europeni și mai ales francezi, pe de o parte pentru a evita orice reacție de surpriză și îngrijorare, pe de altă parte, pentru a coordona răspunsurile tuturor. În mod normal, Parisul ar fi anunțat foarte probabil un efort de apărare de același ordin cu cel al Berlinului și, în același timp, pentru a menține echilibrul și a preveni exploatarea politică a situației în ambele țări. Dacă președintele francez nu a făcut nimic în acest sens, în afară de o aluzie rapidă la o creștere a efortului de apărare națională în timpul discursului televizat despre situația din Ucraina din 2 martie, aceasta este de fapt legată mai presus de toate de contextul particular al Franței de astăzi, în timp ce campania electorală prezidenţială este în desfăşurare. În acest context, anunțul de către președintele în funcție, altfel nedeclarat oficial ca candidat la acea dată, a unei creșteri masive și rapide a cheltuielilor pentru apărare ar fi stârnit, fără îndoială, un strigăt politic larg răspândit. Acum rămâne la latitudinea candidaților să detalieze propriile răspunsuri la aceste probleme strategice și critice.
Mai sunt 75% din acest articol de citit, Abonează-te pentru a-l accesa!
Les Abonamente clasice oferi acces la
articole în versiunea lor completă, Și fără publicitate,
de la 1,99 €. Abonamente Premium oferă, de asemenea, acces la arhive (articole vechi de peste doi ani)
[…] Rus împotriva Ucrainei, cancelarul german Olaf Scholz și-a anunțat, în fața Bundestag-ului, intenția de a aduce efortul de apărare al țării „dincolo de 2% din PIB”, rupând cu 3 decenii de cronici de subinvestiții ale Bundeswehr, care […]
[…] și-a surprins întreaga audiență, în Bundestag, ca și în toată Europa, anunțând un plan care vizează remobilizarea și refacerea capacităților militare ale armatelor germane pentru a deveni prima armată convențională din Europa, prin creșterea bugetului de apărare […]