Cu ocazia vizitei liderului nord-coreean Kin Jong Un la un șantier naval de stat,agenția de stat KCNA au publicat fotografii cu construcția unui nou submarin nord-coreean. Nava pare a fi o versiune modificată a clasei sovietice de submarine din anii 50, identificate de NATO ca fiind clasa Romeo. În plus, chioșcul a fost extins, astfel încât să poată transporta, se pare, 2 sau 3 silozuri care să permită lansarea de rachete balistice precum racheta balistică lansată pe submarin SLBM NKN-11. Pukkŭksŏng-1, ale căror ultime teste, în august 2016 și februarie 2017, au fost încununate de succes.
De fapt, Coreea de Nord ar fi aproape de a avea un submarin de lansare de rachete și, astfel, să se alăture celor 5 membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și India, singurele națiuni care au astfel de echipamente până în prezent.
Acestea fiind spuse, soluțiile tehnologice folosite de Coreea de Nord sunt departe de a atinge standardele occidentalilor, Rusiei sau Chinei. Astfel, racheta Pukkŭksŏng-1 are o rază de acțiune redusă, de doar 2500 km conform estimărilor serviciilor occidentale. În plus, nu pare să poată transporta MIRV-uri. Acest tip de rachetă se încadrează perfect în domeniile de interceptare ale sistemelor antirachetă occidentale, precum THAAD sau viitorul Aster 30Block1NT.
Mai presus de toate, Romeo, din care se inspiră în mare măsură noul submersibil, este un submarin cu motor diesel, cu performanțe foarte limitate. Acest submarin oceanic are o autonomie de 9000 de mile marine la o viteza de 9 noduri, dar autonomia sa de scufundare este deosebit de redusa, in lipsa bateriilor moderne sau a sistemelor anaerobe. În plus, Romeo nu a beneficiat de numeroasele îmbunătățiri pentru a face submarinele mai discrete care au avut loc în anii 70 și după. Din cele 133 de Romeo construite între 1963 și 1984 în Uniunea Sovietică și China, 80 au fost deja retrase din serviciu, iar unitățile rămase sunt considerate în mare parte învechite.
Cu toate acestea, în contextul specific nord-coreean, deținerea unuia sau mai multor submarine de acest tip ar reprezenta, fără îndoială, un atu important pentru eficacitatea descurajării țării. Chiar dacă probabil că clădirile nu vor evolua dincolo de zona de protecție a Marinei Nord-coreene, ele reprezintă o capacitate de răspuns semnificativă, deci o necunoscută semnificativă pentru orice plan ofensiv împotriva țării. Raza de acțiune a KN-11, dacă este limitată, este suficientă pentru a ajunge la Seul, Beijing sau Tokyo, dacă este necesar, ținte sensibile care ar putea duce la un răspuns nuclear masiv din partea protagoniștilor sau aliaților acestora.
Riscul secundar reprezentat de această nouă clasă se bazează pe posibilitatea exportului către unul dintre clienții tradiționali ai Phenianului, precum Iranul. Dacă Teheranul ar avea una sau mai multe clădiri de acest tip, înarmate cu rachete balistice, acest lucru ar duce fără îndoială la nuclearizarea Arabiei Saudite, intervenția Israelului și conflagrația regiunii. Amintiți-vă că o mare parte a programului balistic iranian provine din transferurile de tehnologie din Coreea de Nord.
În timp ce discuțiile dintre liderul nord-coreean și Washington păreau să se oprească, acest raport al agenției de presă nord-coreeană nu este cu siguranță banal și îi permite lui Kim Jong Un să-i reamintească președintelui american că poate, dacă este nevoie, să revină la status quo-ul. Coreea de Nord a amenințat că va pune capăt negocierilor privind denuclearizarea țării cu Statele Unite dacă se vor menține exercițiile comune între forțele sud-coreene și americane.